Procedura de accesare a informaţiilor cuprinse în dosarul fiscal

Procedura de accesare a informaţiilor cuprinse în dosarul fiscal

Generalităţi Pentru a obţine mai rapid şi mai exact informaţii despre creanţele fiscale existente în fişa pe plătitor din dosarul fiscal, contribuabilii pot accesa aplicaţia informatică Dosar fiscal de la adresa: www.anaf.ro, pagina Acasă, meniul Servicii on-line, submeniul Acces dosar fiscal/Instrucţiuni Dosar fiscal. Pentru accesul controlat la dosarul fiscal, contribuabilii trebuie să solicite un certificat digital completând formularul 152 „Cerere pentru utilizarea unui certificat calificat”. După autentificarea în baza certificatului digital, contribuabilul are acces la spaţiul său privat, unde vizualizează informaţii din dosarul fiscal prin accesarea aplicaţiei Dosar fiscal. În cazul în care se revocă dreptul de utilizare a serviciului acces controlat la dosarul fiscal se completează formularul 153 „Cerere pentru revocarea dreptului de utilizare a serviciului acces controlat la informaţiile cuprinse în dosarul fiscal”. Cerinţe sistem Serviciul Acces controlat la dosarul contribuabilului funcţionează pe calculatoare cu sistem de operare Windows. Programul de Internet (ex. Internet Explorer) trebuie să aibă prima opţiune limba engleză. În caz contrar, trebuie parcurşi următorii paşi: se alege din meniul Tools opţiunea Internet Options, se apasă butonul Languages şi se alege English (United Status). Accesarea aplicaţiei După autentificarea pe portalul ANAF, prin funcţia Logare, va apărea pagina cu spaţiul privat al contribuabilului, de unde se accesează aplicaţia din meniul Dosar fiscal. În continuare, se dă click pe textul „Dosar fiscal” şi se obţine deschiderea aplicaţiei. Pe ecran se va afişa meniul principal care conţine patru submeniuri de lucru astfel: - submeniul Date Identificare; - submeniul Vector Fiscal; - submeniul Situaţie Sintetică; - submeniuri pentru fiecare Declaraţie. În mod automat, aplicaţia afişează o listă care cuprinde codurile de identificare fiscală asociate certificatului digital cu care s-a realizat autentificarea, iar contribuabilul selectează codul fiscal pentru care se doreşte afişarea informaţiilor. Prin apăsarea butonului Go, se lansează acţiunea de căutare a datelor pentru codul fiscal furnizat. În absenţa acestei alegeri, utilizatorul va vizualiza meniurile însă acestea nu vor avea conţinut. Navigarea între meniuri este posibilă prin deplasarea mouse-ului şi alegerea opţiunii dorite. Detaliem mai jos definiţiile şi acţiunile, pentru fiecare dintre submeniurile de lucru. Submeniul Date identificare Se prezintă principalele date de identificare ale contribuabilului, sub formă de secţiuni. Secţiunea de date comune În prima parte a secţiunii se prezintă codul de identificare fiscală selectat şi denumirea, iar în cea de a doua parte se prezintă domiciliul fiscal, sediul social, organul fiscal competent, grupa de contribuabili din care face parte, starea acestuia, ultima declaraţie de înregistrare/menţiuni, cu includerea numărului şi datei declaraţiei, data atribuirii codului de identificare fiscală, starea acestuia în ceea ce priveşte înregistrarea ca plătitor de TVA şi tipul sediului. Secţiunea de date specifice Categoriile pentru care se prezintă informaţii de identificare specifice sunt: agenţi economici, persoane fizice, instituţii publice, nerezidenţi. Submeniul Vector Fiscal Secţiunea cuprinde informaţii legate de vectorul fiscal asociat contribuabilului pentru fiecare impozit/taxă/contribuţie, datele de început şi sfârşit (dacă este cazul) şi periodicitatea declarării acestora. Submeniul pentru fiecare Declaraţie Secţiunea cuprinde informaţii despre declaraţiile depuse, grupate după tipul acestora. Prezentarea se face sub formă tabelară în ordinea descrescătoare a anilor de raportare, iar în cadrul anilor, gruparea se face pe luna de raportare. În cazul în care în declaraţie, perioada de raportare este înlocuită cu T1…T4 sau S1, S2, (T = Trimestru, S = semestru), tabelul conţine perioada de raportare ca atare, numărul de înregistrare şi data, obţinute de la organul fiscal competent. Fiecărei secţiunii de declaraţii îi sunt ataşate filtre pe baza cărora se poate selecta o declaraţie în vederea generării şi vizualizării copiei acesteia. Important! Pentru completarea datei de înregistrare este disponibil un calendar cu ajutorul căruia se alege data de înregistrare în formatul corect. După introducerea elementelor de filtrare şi apăsarea butonului Go, se generează copia declaraţiei selectate. Soluţia pune la dispoziţie două butoane: - View - generare declaraţie în format .pdf în browser; - Export - exportul declaraţiei în format .pdf şi salvare externă. Tipurile de declaraţii care pot fi vizualizate sunt: D100; D101; D102; D103; D120; D130; D301; D390; D300; D394 şi D710. Submeniul Situaţie Sintetică Secţiunea cuprinde informaţii referitoare la obligaţiile de plată datorate (titlu de creanţă - declaraţie, decizie de impunere, decizie referitoare la obligaţiile de plată accesorii; tipul de impozit/taxă/contribuţie etc.; scadenţa soldului; categoria de sumă; termen de plată; soldul debitor. În cazul în care contribuabilul doreşte vizualizarea informaţiilor privind situaţia sa fiscală, se va accesa câmpul Obligaţii fiscale datorate, caz în care se afişează informaţii grupate pe ani calendaristici, în cadrul perioadei de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită, iar în cadrul fiecărui an, pe luni calendaristice. Pentru a obţine o situaţie fiscală detaliată, contribuabilul accesează câmpul Soldul obligaţiilor fiscale datorate, caz în care se afişează toate tipurile de impozite, taxe, contribuţii sau alte sume datorate bugetului general consolidat, împreună cu soldurile aferente. Această secţiune cuprinde şi informaţii referitoare la stingerea obligaţiilor de plată care sunt cuprinse în formularul „Înştiinţare privind stingerea creanţelor fiscale”, al cărui model a fost instituit prin Ordinul preşedintelui ANAF nr. 1438/2009. Alte precizări Lunar, pentru fiecare zonă de informaţii se realizează actualizarea acestora, iar data ultimei actualizări se menţionează ori de câte ori sunt solicitate aceste informaţii. Pentru a asigura accesul contribuabililor la informaţiile cuprinse în submeniul Situaţie Sintetică, organul fiscal competent afişează până la data de 20 a fiecărei luni calendaristice, pe website-ul ANAF toate aceste informaţii. De asemenea, informaţiile obţinute din acest submeniu pot fi folosite în vederea corelării evidenţei fiscale cu cea contabilă. Pentru mai multe detalii, se poate accesa Ghidul „Instrucţiuni de utilizare a serviciului - Acces controlat la dosarul contribuabilului” pe website-urile: - ANAF, la adresa www.anaf.ro, categoria Declaraţii electronice, meniul Acces controlat la dosarul contribuabilului; - DGFP Vâlcea, www.finantevalcea.ro, categoria Servicii online, subcategoria Acces dosar fiscal, din prima pagină meniul lateral stânga.

 

www.finantevalcea.ro

Certificatul de producator

Certificatul de producător reprezintă actul doveditor al provenienţei produselor agroalimentare pe baza căruia acestea pot fi comercializate în pieţe, târguri, oboare sau în alte locuri stabilite de consiliile locale şi trebuie să cuprindă informaţii şi date privind: temeiul legal al eliberării; numele şi prenumele titularului şi ale membrilor din gospodăria titularului; denumirea produselor, producţiile estimate şi cantităţile destinate comercializării.
Pe baza certificatului de producător în original sau în copie (pentru membrii din gospodăria titularului) se face accesul producătorilor în piaţă şi închirierea de mese şi cântare.
Modelul certificatului de producător, condiţiile de solicitare şi eliberare a acestui act, contravenţiile şi sancţiunile aplicate sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 661/2001 privind procedura de eliberare a certificatului de producător, cu modificările şi completările ulterioare.

Eliberarea certificatelor de producător - atribuţie a primăriilor
Certificatul de producător se eliberează de către primarii comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti, în termen de cel mult 15 zile de la data solicitării acestuia de către producător.
La eliberarea certificatului de producător persoanele abilitate verifică datele cu privire la deţinerea suprafeţelor de teren ori a animalelor, atât pe baza informaţiilor din registrul agricol, cât şi în teren, existenţa produselor, estimarea producţiilor şi a cantităţilor destinate comercializării pentru care se propune eliberarea certificatului de producător. Aceste date vor fi înscrise în certificatul de producător eliberat.
Verificările vor fi efectuate de primar, viceprimar, secretar şi de alte persoane împuternicite prin dispoziţie a primarului iar rezultatul acestora va fi consemnat într-un proces-verbal pe baza căruia se va propune primarului eliberarea certificatului de producător sau respingerea cererii.
Certificatele de producător se eliberează pe serii corespunzătoare unui an agricol, care începe la data de 1 iulie a anului şi se încheie la data de 30 iunie a anului următor.
Evidenţa certificatelor de producător se ţine într-un registru special de către secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi de agentul agricol. Certificatul de producător se completează cu tuş negru, cu nominalizarea numai a acelor produse care au fost identificate ca existente, precizându-se produsul şi nu categoria de produse, şi se vizează trimestrial, prin aplicarea ştampilei şi semnăturii primarului, în spaţiul corespunzător perioadei pentru care se solicită această operaţiune.
Pentru asigurarea publicităţii necesare primarul trebuie să înscrie titularii certificatelor de producător şi produsele pentru care s-a eliberat certificatul de producător într-un tabel nominal care va fi afişat prin grija secretarului la sediul primăriei.
Important! La solicitarea producătorului, secretarul unităţii administrativ-teritoriale trebuie să elibereze un număr de copii egal cu numărul membrilor din gospodăria titularului. Copiile se atestă pentru conformitate prin formula „conform cu originalul”, urmată de semnătura olografă a secretarului şi de ştampila primăriei. Pentru eliberarea de copii de pe certificatul de producător nu se percep taxe.
Certificatul de producător se utilizează:
- pentru comercializarea produselor agroalimentare numai de către titularul certificatului de producător sau de persoanele menţionate în certificat (membrii din gospodăria titularului);
- numai pentru comercializarea produselor menţionate în conţinutul acestuia;
- pentru comercializarea produselor agroalimentare numai în condiţiile care este vizat, nu are viza expirată şi nu este suspendat;
Certificatul de producător nu se utilizează:
- pentru comercializarea unor produse care deşi sunt înscrise în conţinutul certificatului depăşesc cantitativ producţia estimată corespunzător suprafeţelor de teren deţinute în proprietate şi înscrise în certificat;
- pentru cumpărarea de produse agroalimentare în scopul revânzării acestora;
- pentru comercializarea produselor alimentare provenite din import.

Atribuţiile administratorilor pieţelor
De la data închirierii locului de vânzare, administratorul pieţei are următoarele obligaţii:
- să înscrie în registrul de evidenţă special înfiinţat datele de identificare a persoanelor fizice sau juridice care au închiriat locul de vânzare, cantitatea de produse estimată a fi comercializată, precum şi data, seria şi numărul chitanţei care atestă plata chiriei. În cazul producătorilor agricoli individuali, în registru se va înscrie şi localitatea de origine, precum şi cantităţile estimate a fi comercializate.
- să afişeze în mod vizibil, la fiecare punct de vânzare, talonul de identificare a producătorului agricol sau, după caz, a comerciantului persoană juridică, care cuprinde următoarele date: numele şi prenumele producătorului agricol sau denumirea comerciantului, după caz; seria şi numărul certificatului de producător sau, după caz, codul unic de identificare a comerciantului; denumirea produselor şi localitatea de origine a acestora;
- să organizeze, împreună cu personalul din subordine, acţiuni de control pe întreaga durată a activităţii din pieţe, cu privire la existenţa şi valabilitatea certificatului de producător şi la concordanţa dintre conţinutul acestuia şi produsele care se comercializează şi să ia măsuri pentru îndepărtarea din pieţe a vânzătorilor care nu posedă certificat de producător solicitând în acest sens sprijinul organelor de poliţie, jandarmilor şi gardienilor publici;
- să afişeze la loc vizibil numele şi prenumele titularului, precum şi seria şi numărul certificatului de producător eliberat fără respectarea condiţiilor legale, potrivit propriilor constatări sau comunicărilor făcute de alte organe abilitate.

Contravenţii şi sancţiuni aplicate

• Fapte care constituie contravenţii şi sancţiunile aplicate autorităţilor emitente:

- eliberarea de către primar a certificatului de producător fără existenţa cererii şi a procesului-verbal de verificare sau eliberarea certificatului de producător, deşi în procesul-verbal de verificare se menţionează că solicitantul nu deţine teren ori animale, sau eliberarea certificatului de producător pentru cantităţi de produse care sunt mai mari decât cele aferente suprafeţelor sau animalelor pe care le deţine solicitantul constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei.
Persoanele abilitate să constate aceste contravenţii şi să aplice sancţiuni sunt împuterniciţii prefectului şi ai preşedintelui consiliului judeţean, precum şi ofiţerii de poliţie.

• Fapte care constituie contravenţii şi sancţiunile aplicate administratorilor pieţelor:

- închirierea de mese şi cântare, fără verificarea existenţei şi valabilităţii certificatului de producător care se sancţionează cu amendă de la 500 la 2.500 lei;
- neorganizarea acţiunilor de control de către administratorul pieţei şi neluarea de către acesta a măsurilor pentru îndepărtarea din piaţă a persoanelor care nu posedă certificat de producător care se sancţionează cu amendă de la 500 la 2.500 lei;
- necompletarea la zi de către administratorul pieţei a Registrului de evidenţă a producătorilor individuali şi a comercianţilor care se sancţionează cu amendă de la 500 la 2.500 lei;
- încălcarea prevederilor referitoare la termenul şi condiţiile de eliberare a certificatului de producător şi ţinerea evidenţei certificatelor de producător, modul de întocmire şi eliberare şi se sancţionează cu amendă de la 500 la 2.000 lei.
Persoanele abilitate să constate aceste contravenţii şi să aplice sancţiunile sunt împuterniciţii primarului, ai prefectului, ai preşedintelui consiliului judeţean, precum şi ofiţerii şi subofiţerii de poliţie şi gardienii publici.

• Fapte care constituie contravenţii şi sancţiuni aplicate comercianţilor:

- comercializarea produselor agroalimentare de către persoane care nu au certificat de producător eliberat în condiţiile legale şi se sancţionează cu amendă de la 500 la 2.000 lei;
- comercializarea produselor agroalimentare de către persoane care au certificatul de producător suspendat, nevizat, cu viza expirată, precum şi neconcordanţa dintre datele înscrise în certificatul de producător şi Registrul de evidenţă a producătorilor individuali şi a comercianţilor şi se sancţionează cu amendă de la 500 la 2.000 lei;
- comercializarea produselor agroalimentare de alte persoane decât titularul certificatului de producător sau de persoanele menţionate în certificat şi se sancţionează cu amendă de la 500 la 2.000 lei;
- comercializarea altor produse decât cele menţionate în certificatul de producător şi se sancţionează cu amendă de la 500 la 2.000 lei;
- nerespectarea condiţiilor şi a criteriilor în baza cărora s-a eliberat certificatul de producător şi se sancţionează cu amendă de la 500 la 2.000 lei;
- cumpărarea, de către producătorii agricoli, de produse agroalimentare în scopul revânzării acestora şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei;
- comercializarea produselor alimentare de provenienţă din import în alte locuri decât pieţele agroalimentare sau spaţiile autorizate şi se sancţionează cu amendă de la 500 la 2.000 lei.
Persoanele abilitate să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile sunt împuterniciţii primarului, ai prefectului, ai preşedintelui consiliului judeţean, precum şi ofiţerii şi subofiţerii de poliţie şi gardienii publici.
Important! Contravenţiilor menţionate le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

Rectificarea declaratiilor fiscale

Potrivit prevederilor Codului de Procedură Fiscală, în interiorul termenului de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale, contribuabilii pot proceda la corectarea declaraţiilor fiscale. Declaraţiile fiscale pot fi corectate ori de câte ori contribuabilul constată erori în declaraţia iniţială prin depunerea la organul fiscal competent a unei declaraţii rectificative. Organul fiscal competent este organul fiscal în a cărui evidenţă fiscală contribuabilul este înregistrat ca plătitor de impozite şi taxe. Erorile care pot fi corectate prin declaraţie rectificativă se referă la erori cu privire la cuantumul impozitelor, taxelor şi contribuţiilor, la bunurile şi veniturile impozabile, precum şi la alte elemente ale bazei impozabile. Declaraţia rectificativă se întocmeşte pe acelaşi model de formular ca şi cel care se corectează, situaţie în care se va înscrie „X” în căsuţa prevăzută în acest scop şi va fi completată înscriindu-se toate datele şi informaţiile prevăzute de formular, inclusiv cele care nu diferă faţă de declaraţia iniţială. Fac excepţie deconturile de TVA care se rectifică prin înregistrarea sumelor rezultate din corectare la rândurile de regularizări din decontul lunii în care au fost operate corecţiile, precum şi corectarea impozitelor care se stabilesc de plătitori prin autoimpunere sau reţinere la sursă, pentru care se completează un formular distinct. În documentarul de mai jos, prezentăm cele mai importante aspecte referitoare la rectificarea declaraţiilor fiscale, formularele utilizate şi modul de completare a acestora. Formularul 710 „Declaraţie rectificativă” Formularul se utilizează pentru corectarea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor stabilite de către plătitori prin autoimpunere sau cu regim de reţinere la sursă, declarate prin formularele 100 „Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat”, 102 „Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul asigurărilor sociale şi fondurilor speciale” şi 103 „Declaraţie privind accizele”. Modelul şi conţinutul formularului 710 este aprobat prin Ordinul preşedintelui ANAF nr. 1.340/2009 privind aprobarea modelului şi conţinutului formularului 710 „Declaraţie rectificativă”, cod 14.13.01.00/r, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 508/2009. Declaraţia rectificativă se completează cu ajutorul programului de asistenţă şi se depune în format hârtie, semnat şi ştampilat conform legii sau prin mijloace electronice de transmitere la distanţă de către contribuabilii care deţin certificat digital calificat. Sumele înscrise în declaraţia rectificativă nu cuprind diferenţe de impozite, taxe şi contribuţii sociale stabilite prin actele de control. În cazul în care se corectează obligaţii fiscale care se referă la aceeaşi perioadă de raportare, pentru fiecare obligaţie se completează în acelaşi formular câte un tabel generat cu ajutorul programului de asistenţă. Pentru obligaţii fiscale care privesc perioade de raportare diferite se va completa câte un formular pentru obligaţiile fiscale aferente fiecărei perioade de raportare. Formularul 112 „Declaraţie privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate” Formularul este aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.397/2010 privind modelul, conţinutul, modalitatea de depunere şi de gestionare a „Declaraţiei privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate” şi se corectează de către contribuabili din proprie iniţiativă prin bifarea cu „X” în caseta „Declaraţie rectificativă” aflată pe prima pagină a formularului. Declaraţia rectificativă se utilizează pentru: - corectarea impozitului pe venit şi a contribuţiilor sociale datorate de angajatori şi entităţi asimilate angajatorilor şi reţinute de către aceştia de la asiguraţi; - modificarea unor elemente de identificare ale asiguratului; - modificarea unor date pe baza cărora se determină stagiile de cotizare şi punctajul asiguratului în sistemul public de pensii, pentru situaţia când a fost omisă înscrierea unui asigurat/unor asiguraţi sau în cazul în care asiguratul/asiguraţii a/au fost înregistrat/înregistraţi fără temei şi este necesară anularea respectivei înregistrări; - corectarea altor informaţii prevăzute de formular. Declaraţia rectificativă se completează integral, înscriindu-se toate datele şi informaţiile prevăzute de formular, inclusiv cele care nu diferă faţă de declaraţia iniţială. Important! Declaraţia rectificativă a formularului 112 se întocmeşte şi se depune numai pentru rectificările care vizează perioadele de raportare ulterioare datei de 1 ianuarie 2011. Pentru perioadele de raportare anterioare datei de 1 ianuarie 2011 se utilizează declaraţia rectificativă formular 710. Formularul 101 „Declaraţie privind impozitul pe profit” Formularul 101 „Declaraţie privind impozitul pe profit” cod 14.1301.04, aprobat prin Ordinului ministrului Finanţelor Publice nr. 101/2008 privind aprobarea modelului şi conţinutului formularelor utilizate pentru declararea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor cu regim de stabilire prin autoimpunere sau reţinere la sursă, cu modificările şi completările ulterioare, se corectează de către contribuabilii în cauză din proprie iniţiativă, ori de câte ori se constată erori în datele înscrise în declaraţia iniţială. Declaraţia rectificativă se întocmeşte pe acelaşi model de formular ca şi declaraţia iniţială, înscriind „X” în spaţiul special prevăzut în acest scop. Formularul 300 „Decont de taxă pe valoarea adăugată” În cazul taxei pe valoarea adăugată (TVA), sumele rezultate din corectarea erorilor de înregistrare în evidenţele de taxă pe valoarea adăugată se înregistrează la rândurile de regularizări din decontul lunii în care au fost operate corecţiile. Potrivit Ordinul preşedintelui ANAF nr. 3.665/2011 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului 300 „Decont de taxă pe valoarea adăugată”, la rândurile de regularizări se înscriu sumele rezultate din corectarea informaţiilor referitoare la livrările sau achiziţiile de bunuri şi servicii din deconturile anterioare, ajustările bazei de impozitare prevăzute la art. 138 din Codul Fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine în perioada de raportare, conform art. 134 indice 2 alin. (3) din Codul Fiscal, dar care au fost generate de operaţiuni pentru care cota de taxă pe valoarea adăugată aplicată a fost de 19%, sumele rezultate din regularizările datorate modificării cotelor de TVA, precum şi orice alte sume rezultate din regularizările prevăzute de legislaţia în vigoare datorate unor evenimente, altele decât cele prevăzute la art. 138 din Codul Fiscal, care determină modificarea datelor declarate iniţial, cum ar fi nedeclararea din eroare a operaţiunii în perioada în care intervine exigibilitatea. Corectarea erorilor materiale din deconturile de TVA Corectarea erorilor materiale din deconturile de TVA, altele decât cele de înregistrare a TVA în evidenţele persoanelor impozabile, care se corectează pe regularizări, se efectuează conform instrucţiunilor aprobate prin Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 179/2007 la iniţiativa organului fiscal competent sau la solicitarea persoanei impozabile prin depunerea unei solicitări de corectare a erorilor materiale la registratura organului fiscal competent sau la poştă, prin scrisoare recomandată. Prin procedura de corectare de către organul fiscal competent a deconturilor de taxă pe valoarea adăugată depuse pot fi corectate erori materiale de tipul: - erori de transcriere, cum sunt: preluarea eronată a sumelor din jurnale; inversarea unor cifre din sumele trecute în decont; preluarea eronată a datelor din decontul perioadei fiscale anterioare (de exemplu: declararea eronată a soldului de plată din decontul perioadei fiscale anterioare); - înregistrarea în decont a diferenţelor de TVA de plată, constatate de organele de control, contrar reglementărilor legale în materie; - erori provenind din înscrierea în decontul de TVA a sumelor solicitate la rambursare în perioada anterioară. Corectarea erorilor materiale din decontul de TVA se poate face în cadrul termenului de prescripţie de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a fost depus decontul supus corectării, însă corectarea nu este posibilă pentru perioade fiscale care au fost supuse inspecţiei fiscale sau pentru care este în curs de derulare o inspecţie fiscală. Formularul 301 „Decont special de TVA” Potrivit prevederilor Ordinul preşedintelui ANAF nr. 75/2010 cu modificările şi completările ulterioare, formularul 301 „Decont special de TVA” depus iniţial se rectifică prin depunerea unei noi declaraţii, pe acelaşi format, bifând căsuţa corespunzătoare de pe formular. Rectificarea decontului special de TVA nu este posibilă pentru perioade fiscale care au fost supuse inspecţiei fiscale sau pentru care este în curs de derulare o inspecţie fiscală. Corectarea declaraţiilor informative - formularele 394 şi 390 VIES Referitor la Declaraţia informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional”- formular 394, în cazul în care, după depunerea acesteia, contribuabilii constată existenţa unor omisiuni în datele declarate iniţial sau în cazul în care una ori mai multe facturi sunt emise în cursul unei perioade de raportare, dar sunt primite de beneficiarul tranzacţiei după data depunerii declaraţiei, se va depune o nouă declaraţie corect completată, care înlocuieşte declaraţia informativă depusă iniţial. Modelul şi conţinutul formularului 394 este aprobat prin Ordinul preşedintelui ANAF nr. 3.596/2011 privind declararea livrărilor/prestărilor şi achiziţiilor efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului declaraţiei informative privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA. Declaraţia recapitulativă privind livrările/achiziţiile/prestările intracomunitare, formular 390 VIES, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANAF nr. 76/2010, cu modificările şi completările ulterioare, se rectifică prin depunerea unei noi declaraţii, pe acelaşi format, bifând căsuţa corespunzătoare de pe formular. În declaraţia rectificativă se rectifică tranzacţii declarate în orice perioadă de raportare anterioară şi se completează toate rubricile formularului cu datele valabile la momentul declarării, indiferent dacă acestea au mai fost declarate. Se completează câte o declaraţie rectificativă pentru fiecare perioadă de raportare pentru care se operează rectificări. Corectarea declaraţiilor de impunere a veniturilor persoanelor fizice, formularele 200, 201, 204, 205, 221 şi 224 Corectarea formularelor: 200 „Declaraţie privind veniturile realizate din România”, 201 „Declaraţie privind veniturile realizate din străinătate”, 204 „Declaraţie anuală de venit pentru asocierile fără personalitate juridică şi entităţi supuse regimului transparenţei fiscale”, 221 „Declaraţie privind veniturile din activităţi agricole impuse pe norme de venit” şi 224 „Declaraţie privind veniturile sub formă de salarii din străinătate obţinute de către persoanele fizice care desfăşoară activitate în România şi de către persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi posturilor consulare acreditate în România” se face ori de câte ori contribuabilul constată erori în declaraţia anterioară prin bifarea cu „X” a căsuţei special prevăzută în formular în acest scop şi completarea tuturor datelor din declaraţia iniţială, inclusiv a celor declarate corect. Formularul 205 „Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă şi câştigurile/pierderile realizate, pe beneficiari de venit” se corectează ori de câte ori plătitorul de venit constată erori în declaraţia depusă anterior, prin completarea şi depunerea unei declaraţii rectificative utilizând acelaşi formular prin bifarea cu „X” a căsuţei prevăzută în acest scop. Declaraţia rectificativă a formularului 205 va cuprinde pe tipuri de venit numai poziţiile corectate, declarate eronat în declaraţia iniţială, sau poziţiile care, în mod eronat, nu au fost cuprinse în declaraţia iniţială. În cazul în care, declaraţia se corectează prin eliminarea unei poziţii declarate eronat în declaraţia iniţială, în tabelul de la secţiunea IV „Date informative privind impozitul reţinut la sursă şi câştigurile/pierderile realizate, pe beneficiari de venit”, generat pe tipuri de venit, se vor înscrie datele de identificare ale beneficiarului de venit din declaraţia iniţială, iar la col. 4 - 7 se va înscrie cifra „0” (zero).

 

www.finantevalcea.ro

Declaratia 394

Contribuabilii plătitori de taxă pe valoarea adăugată (TVA) cu termen lunar  sau trimestrial de declarare a decontului., au obligaţia de a depune la Fisc formularul 394 „Declaraţie informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional”.

Au această obligaţie:
- persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România, conform art. 153 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, pentru orice operaţiune taxabilă pentru care este emisă o factură, inclusiv pentru avansuri, şi pentru care exigibilitatea intervine în perioada de raportare. Declaraţia trebuie să conţină toate facturile care au fost emise în perioada de raportare, inclusiv cele care au înscrisă menţiunea „taxare inversă”, şi pentru care exigibilitatea intervine în perioada de raportare;
- persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România, conform art. 153 din Codul Fiscal, care realizează în România, de la persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA în România, achiziţii de bunuri sau servicii taxabile cu cota prevăzută de lege. Declaraţia trebuie să conţină toate facturile care au fost primite în perioada de raportare, inclusiv cele care au înscrisă menţiunea „taxare inversă”, şi pentru care exigibilitatea intervine în perioada de raportare;
Atenţie! În conţinutul formularului trebuie evidenţiate distinct operaţiunile de livrări sau achiziţii de cereale şi plante tehnice prevăzute la art. 160 alin. 2), lit. (c) din Codul Fiscal pentru care se aplică taxarea inversă.
Formularul 394 nu se depune pentru facturile emise prin autofacturare.
Declaraţia se depune în format electronic sub forma unui fişier .pdf astfel:
- în format hârtie semnat şi ştampilat însoţit de suportul electronic la registratura organului fiscal sau prin poştă cu confirmare de primire;
- prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, pe portalul e-România.
Declaraţia se completează şi se validează cu ajutorul programelor de asistenţă, care sunt puse gratuit la dispoziţia contribuabililor de unităţile fiscale, sau pot fi descărcate de pe websiteurile:
- ANAF, de la adresa www.anaf.ro, secţiunea Declaraţii electronice/ Descărcare declaraţii, din prima pagină, meniul superior;
- DGFP Vâlcea, www.finantevalcea.ro, secţiunea Utile/ Declaraţii electronice/ Descărcare declaraţii, din prima pagină, meniul lateral stânga.

Persoane juridice - persoane cu handicap

Potrivit Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50 de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap în proporţie de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi.

Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care nu angajează persoane cu handicap în condiţiile prevăzute mai sus, pot opta pentru îndeplinirea uneia dintre următoarele obligaţii:

1. să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe ţară înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap. Această sumă se va declara lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare perioadei de raportare, prin formularul 100 „Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat”, la poziţia 22 „Vărsăminte de la persoane juridice pentru persoanele cu handicap neîncadrate”;

2. să achiziţioneze produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate în unităţile protejate autorizate, pe bază de parteneriat, în sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat.

În cazul în care autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, au optat pentru achiziţionarea de produse ori de servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate în unităţile protejate autorizate, pe bază de parteneriat, vor completa formularul 100 astfel:

- în situaţia în care valoarea achiziţiilor este în sumă echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat, în luna de raportare nu există obligaţia declarării poziţiei 22 „Vărsăminte de la persoanele juridice pentru persoanele cu handicap neîncadrate”;

- când valoarea achiziţiilor este mai mică decât echivalentul sumei datorate la bugetul de stat, în luna de raportare, la poziţia 22 „Vărsăminte de la persoanele juridice pentru persoanele cu handicap neîncadrate”, se declară diferenţa dintre echivalentul sumei datorate bugetului de stat şi valoarea produselor şi serviciilor achiziţionate;

- în cazul în care valoarea achiziţiilor este mai mare decât echivalentul sumei datorate la bugetul de stat , poziţia 22 „Vărsăminte de la persoanele juridice pentru persoanele cu handicap neîncadrate” nu se declară în luna de raportare, iar diferenţa de sume se reportează în lunile următoare prin diminuarea obligaţiei de plată.

Formularul 100 se completează cu ajutorul programului de asistenţă pus la dispoziţie de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi poate fi descărcat de pe website-urile:

- ANAF, de la adresa www.anaf.ro, secţiunea Declaraţii electronice/ Descărcare declaraţii;

- DGFP Vâlcea - www.finantevalcea.ro, categoria Utile/ Declaraţii electronice/ Descărcare declaraţii;

De asemenea, formatul electronic al declaraţiei 100 se poate obţine şi direct, gratuit, de la sediul unităţilor teritoriale aparţinătoare.
Sursa : http://www.finantevalcea.ro/

Borderoul de achiziţie

Borderoul de achiziţie

Generalităţi
Operatorii economici (persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale) care achiziţionează de la populaţie diverse produse (produse agricole, cereale şi produse procesate din cereale, alte produse etc.) pot utiliza în activitatea financiar-contabilă următoarele formulare:
- Borderoul de achiziţie, cod 14-4-13;
- Borderoul de achiziţie, cod 14-4-13/b, de la producătorii individuali;
- Borderoul de achiziţie, cod 14-4-13/c,
Borderoul de achiziţie, cod 14-4-13, şi Borderoul de achiziţie, cod 14-4-13/b, de la producătorii individuali sunt documente financiar contabil folosite ca:
- documente justificative de înregistrare în contabilitate a valorii bunurilor cumpărate;
- documente pentru justificarea sumelor primite ca avans spre decontare pentru achiziţii sau pentru decontarea sumelor plătite pentru achiziţii;
Se întocmesc în două exemplare de către persoana care efectuează aprovizionarea cu bunuri de pe piaţa ţărănească, de la producătorii individuali sau de la alte persoane fizice, în momentul achiziţiei şi circulă în gestiune pentru semnarea de primire a bunurilor şi întocmirea Notei de recepţie şi constatare de diferenţe.
Un exemplar circulă la compartimentul financiar-contabil iar cel de-al doilea exemplar rămâne în carnet.
Se semnează de către persoana care face achiziţiile respective şi de către gestionarul care primeşte bunul.

Completare
Borderoul de achiziţie trebuie să conţină un minim obligatoriu de informaţii, astfel:
a. Borderoul de achiziţie, cod 14-4-13:
- denumirea unităţii; codul de identificare fiscală; sediul (localitate, stradă, număr); judeţ;
- denumirea, numărul şi data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului;
- produsul; codul; U/M; cantitatea; preţul unitar de achiziţie; valoarea achiziţiei;
- semnături: achizitor, gestionar;
b. Borderoul de achiziţie, formularul cod 14-4-13/b:
- denumirea unităţii; codul de identificare fiscală; sediul (localitate, stradă, număr); judeţ;
- denumirea, numărul şi data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului;
- numărul şi data contractului; producătorul: numele şi prenumele, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate, după caz;
- denumirea produselor; codul; U/M; cantitatea; preţul unitar; valoarea; avansul acordat; suma plătită; semnătura de primire a sumei;
- semnături: achizitor, gestionar.
c. Borderoul de achiziţie, cod 14-4-13/c, pentru cereale şi produse procesate din cereale este un formular cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare asigurat de Compania Naţională „Imprimeria Naţională” folosit numai pentru achiziţia de cereale şi produse procesate din cereale, de către persoanele prevăzute la art. 1 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată.
Acest document este folosit ca:
- document de înregistrare în gestiune a produselor cumpărate;
- document justificativ de înregistrare în contabilitate a valorii produselor cumpărate.
 Se întocmeşte în 3 exemplare şi circulă astfel:
- la gestiune, pentru semnarea de primire a produselor şi întocmirea Notei de recepţie şi constatare de diferenţe - exemplarele 1 şi 2;
- a compartimentul financiar-contabil - exemplarul 1;
- în carnet - exemplarul 2;
- la vânzătorul cerealelor - exemplarul 3.
Se semnează de persoana care face achiziţiile respective şi de gestionarul care primeşte marfa.
Formularul cod 14-4-13/c trebuie să conţină un minim obligatoriu de informaţii, astfel:
- cumpărătorul: (denumirea unităţii; codul de identificare fiscală; numărul de înregistrare la ORC; sediul (localitate, stradă, număr); judeţul;
- seria; număr document;
- vânzătorul: nume, prenume, buletin/carte de identitate; seria; număr, eliberat/eliberată.
- denumirea, numărul şi data (ziua, luna, anul) întocmirii formularului;
- numărul şi data contractului; denumirea produsului; UM; cantitatea; preţul unitar; valoarea; suma plătită; semnătura de primire a sumei;
- total (lei);
- datele delegatului cumpărătorului: (nume, prenume, buletin/carte de identitate; seria; număr, eliberat/eliberată); mijloc de transport, număr;
- semnături: delegat cumpărător; gestionar.
Formularul poate să conţină pe lângă aceste date şi alte elemente pe care societatea le consideră necesare, respectiv date referitoare la calitatea produselor.

*

Baza legală: Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 1.027 din 19 iunie 2006 privind aplicarea prevederilor art. 3 alin. (3) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale; Ordinul ministrului Economiei şi Finanţelor nr. 3.512 din 27 noiembrie 2008 privind documentele financiar-contabile, cu modificările şi completările ulterioare.

Regimul caselor de marcat electronice fiscale

Regimul caselor de marcat electronice fiscale

Obligaţie

Au obligaţia de a se dota şi de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale operatorii economici care efectuează livrări de bunuri cu amănuntul, precum şi prestări de servicii direct către populaţie.

Important! Prin livrări de bunuri cu amănuntul şi prestări de servicii direct către populaţie se înţelege acele activităţi desfăşurate cu caracter permanent. Nu intră în această categorie eventualele livrări de bunuri şi prestări de servicii direct către persoane fizice efectuate întâmplător de către agenţii economici, alţii decât comercianţii cu amănuntul.

Operatorii economici care utilizează aparate de marcat electronice fiscale au obligaţia să emită bonuri fiscale cu aparatele de marcat electronice fiscale şi să le predea clienţilor. La solicitarea clienţilor, utilizatorii vor elibera acestora şi factură.

Până la repunerea în funcţiune a aparatelor de marcat electronice fiscale, operatorii economici utilizatori sunt obligaţi să înregistreze într-un registru, special întocmit în acest sens, toate operaţiunile efectuate şi să emită facturi pentru respectivele operaţiuni, la cererea clientului.

Bonurile fiscale emise de casele de schimb valutar se semnează şi se ştampilează de emitent.

În cazul în care în acelaşi spaţiu se efectuează atât livrări de bunuri cu amănuntul sau prestări de servicii pentru care este obligatorie utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, cât şi livrări de bunuri cu amănuntul sau prestări de servicii pentru care nu există această obligaţie, utilizatorii pot emite bon fiscal pentru toate bunurile livrate şi/sau serviciile prestate.

Obligaţia agenţilor economici care efectuează livrări de bunuri cu amănuntul, precum şi prestări de servicii direct către populaţie, de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale ia naştere de la data începerii activităţilor comerciale desfăşurate în fiecare locaţie.

În situaţia în care utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale îşi încetează activitatea, precum şi în cazul aparatelor de marcat electronice fiscale confiscate potrivit legii ori preluate spre valorificare de societăţile bancare ca urmare a neachitării împrumutului contractat pentru achiziţionarea acestor aparate, valorificarea acestora se va realiza numai prin distribuitorii autorizaţi.

Activităţi exceptate

Nu au obligaţia utilizării AMEF, operatorii economici care desfăşoară următoarele activităţi:

- comerţul ocazional cu produse agricole autohtone efectuat de către producătorii agricoli individuali deţinători de autorizaţie în pieţe, târguri, oboare sau alte locuri publice autorizate, livrările de bunuri efectuate prin automatele comerciale, serviciile de parcări auto a căror contravaloare se încasează prin automate, precum şi activităţile de jocuri de noroc desfăşurate cu mijloace tehnice de joc ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;

- serviciile de alimentaţie publică efectuate în mijloace de transport public de călători;

- vânzarea de ziare şi reviste prin distribuitori specializaţi;

- transportul public de călători în interiorul unei localităţi pe bază de bilete sau abonamente tipărite conform legii, precum şi cu metroul;

- activităţile pentru care încasările se realizează pe bază de bonuri cu valoare fixă tipărite conform legii - bilete de acces la spectacole, muzee, expoziţii, târguri şi oboare, grădini zoologice şi grădini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc şi altele similare;

- activităţile de asigurări şi ale caselor de pensii, precum şi activităţile de intermedieri financiare, inclusiv activităţile auxiliare acestora.

De reţinut! Nu sunt exceptate activităţile de schimb valutar cu numerar şi substitute de numerar pentru persoane fizice, altele decât operaţiunile efectuate de punctele de schimb valutar din incinta instituţiilor de credit, aparţinând acestor instituţii, precum şi cele efectuate prin intermediul automatelor de schimb valutar;

- activităţile desfăşurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implică crearea unei societăţi comerciale;

- vânzarea obiectelor de cult şi serviciile religioase prestate de instituţiile de cult;

- comerţul cu amănuntul prin comis-voiajori, precum şi prin corespondenţă, cu excepţia livrărilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine şi unităţile de alimentaţie publică, pe bază de comandă;

- serviciile de instalaţii, reparaţii şi întreţinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;

- vânzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de către agenţiile de turism, definite potrivit legii;

- furnizarea la domiciliul clientului a energiei electrice şi termice, a gazelor naturale, a apei, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobilă, de poştă şi curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de Internet;

- efectuarea lucrărilor de construcţii, reparaţii, amenajări şi întreţinere de locuinţe;

- serviciile medicale cu plată prestate la domiciliul sau la locul de muncă al clientului;

- serviciile de transport feroviar public de călători în trafic intern şi internaţional, prestate de societăţi comerciale persoane juridice române.

Procurarea, atribuirea numărului de ordine şi fiscalizarea AMEF

a) Aparatele de marcat electronice fiscale sunt livrate prin distribuitori autorizaţi. Distribuitorul autorizat are dreptul de a comercializa aparatele de marcat electronice fiscale, inclusiv produsele complementare acestora, pentru care a obţinut avizul, precum şi obligaţia să asigure service la aceste aparate atât în mod direct, cât şi prin alţi operatori economici acreditaţi de către acesta, denumiţi unităţi acreditate pentru comercializare şi/sau service. În situaţia defectării aparatelor de marcat electronice fiscale utilizatorii sunt obligaţi ca în momentul constatării defecţiunii să anunţe distribuitorul autorizat care a livrat aparatul sau, după caz, unitatea de service acreditată acestui distribuitor autorizat.

b) Documentele necesare atribuirii numărului de ordine:

- cererea pentru atribuirea numărului de ordine, care se procură de la organul fiscal sau de la distribuitor ;

- copia facturii şi a documentului de plată ce atestă achiziţionarea AMEF, copia contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate sau, după caz, copia contractului de leasing financiar;

- copia procesului-verbal de sigilare a memoriei fiscale şi a aparatului de marcat electronic fiscal transmis de distribuitor odată cu AMEF;

- declaraţia pe propria răspundere în care se menţionează adresa locului unde va fi instalat aparatul de marcat electronic fiscal sau, după caz, declaraţia privind desfăşurarea activităţii în regim ambulant sau în regim de taxi;

- declaraţia pe proprie răspundere privind numărul de înmatriculare al autovehiculului pe care se va instala aparatul de marcat electronic fiscal, însoţită de autorizaţia de taxi;

- certificatul constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerţului (ORC) care atestă deschiderea punctului de lucru;

- copia certificatului de înregistrare al firmei, eliberat de ORC.

Documentele se depun la registratura DGFP Vâlcea pentru Biroul autorizări şi gestionarea cazierului fiscal care atribuie numărul de ordine în termen de  cinci zile de la data depunerii cererii.

c) Fiscalizarea AMEF

Ulterior obţinerii numărului de ordine, utilizatorii AMEF au obligaţia de a se prezenta cu aparatul de marcat la distribuitorul de unde a fost achiziţionat şi în prezenţa unui inspector fiscal vor proceda la fiscalizarea acestuia.

Fiscalizarea este operaţiunea prin care se procedează la identificarea memoriei fiscale şi a utilizatorului prin datele înscrise în aceasta, respectiv seria fiscală a aparatului, antetul bonului fiscal, data şi ora la care se activează memoria şi se efectuează în momentul instalării aparatului la utilizator.

Corectarea unui bon fiscal eronat

Pentru corectarea sau anularea înregistrării unei operaţiuni după emiterea bonului fiscal utilizatorul întocmeşte un dosar care va cuprinde:

- sesizarea scrisă a persoanei care a efectuat greşit operaţiunea, cu precizarea motivaţiei de corectare sau de anulare a acesteia, precum şi a numărului de ordine al bonului fiscal de corectat, a orei şi minutului emiterii acestuia;

- decizia scrisă de aprobare a corectării operaţiunii greşit efectuate, emisă de directorul financiar-contabil, contabilul-şef sau de altă persoană care răspunde de gestionarea patrimoniului unităţii;

- copie de pe nota sau notele de recepţie şi constatare de diferenţe, întocmite de la ultima inventariere până la zi, prin care a fost stabilit preţul cu amănuntul al produsului sau produselor înregistrate greşit în AMEF;

- nota de contabilitate care reflectă operaţiunea efectuată.

În cazul returului de marfă utilizatorul întocmeşte un dosar care va cuprinde:

- nota de recepţie şi constatare de diferenţe cod 14-3-1A, întocmită în baza bonului fiscal emis anterior pentru marfa respectivă;

- dispoziţia de plată-încasare către casierie cod 14-4-4;

- factura sau factura fiscală în roşu, după caz.

*

Baza legală: Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, cu modificările şi completările ulterioare, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 75/21.01.2005; Hotărârea Guvernului României nr. 479/2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 348/25.04.2005.

Sursa : www.finantevalcea.ro